Apa noastră este curată, este transparentă și nu are un gust neplăcut. Pe de o parte, suntem departe de râurile poluate ale revoluției industriale. Pe de alte parte îngrijorările cu privire la poluarea apei cu substanțe precum PFAS și microplastic au crescut în ultimii ani, pe măsură ce cercetătorii au descoperit prezența acestor substanțe toxice în diferite medii. Apa noastră este cu adevărat curată sau este deja poluată?
Un studiu recent efectuat de cercetători japonezi a adus la lumină o problemă îngrijorătoare: prezența microplasticului în ceața care înconjoară muntele Fuji. Plasticul a ajuns până și în nori.
Ei au găsit între șase și 14 bucățele minuscule de plastic în fiecare litru de apă de nor testat. Echipa a identificat nouă tipuri de polimeri și un tip de cauciuc. Microplasticul riscă să contamineze tot ceea ce bem și mâncăm, spun cercetătorii. În plus, când aceste materiale ajung în atmosfera superioară și sunt expuse la radiațiile ultraviolete, se degradează și contribuie la producerea gazelor cu efect de seră. Microplasticul este o problemă globală, iar descoperirea sa într-un loc atât de emblematic ca muntele Fuji ne amintește că această poluare nu cunoaște granițe geografice. Descoperirea de fragmente minuscule de plastic aruncă astfel o umbra asupra unui peisaj natural aparent intact. Această descoperire sugerează că microplasticul poate fi transportat pe distanțe lungi prin aer și apă și poate ajunge în cele mai neașteptate locuri.
Pe lângă microplastic, alți cercetători din întreaga lume au observat prezența substanțelor chimice periculoase cunoscute sub numele de polifluorate, perfluoroalchilate, polifluoroalchilate, PFAS, PFOA, PFOE sau ‘forever chemicals’ care înseamnă poluanții eterni. Aceste substanțe chimice sunt numite astfel datorită persistenței lor în mediu și impactului asupra sănătății umane. Substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) reprezintă o familie extinsă de mii de substanțe chimice sintetice utilizate pe scară largă în întreaga societate și care se găsesc și în mediu. Toate conțin legături carbon-fluor, una dintre cele mai puternice legături chimice în chimia organică. Aceasta înseamnă că rezistă la degradare atât în timpul utilizării, cât și în mediu.
În unele locuri a fost descoperită o concentrație anormal de mare a acestor substanțe, aceste locuri sunt numite ‘hotspots’. Studii recente au identificat hotspots de PFAS în multi locații cum ar fi detectat în 2019 într-o probă a apei subterane de la Slobozia în România unde găsim 201,7ng pe kg de apă analizată. Mai aproape găsim aceste substanțe și ăn probe de sol la Sint-Pieters-Leeuw unde avem o concentrație încă mai înaltă de 1300ng/kg. Dar solul de la Bruxelles este foarte contaminat, în general. Contaminarea este mai mare lângă aeroporturi, în probe de sol care au fost analizate găsim 514167ng/kg lângă aeroport Zaventem. Aeroporturile din București (Otopeni și Băneasa) sunt hotspoturi prezumate, dar nu am găsit nicio analiză. Substanțe PFAS au fost utilizate în spumă de foc folosită de pompieri pentru o perioada lungă. Dar acum există alternative fără PFAS.
Cu aceste descoperiri alarmante, se pune întrebarea dacă ar trebui să existe o interdicție asupra PFAS și a altor ‘forever chemicals’. Argumentele în favoarea unei interdicții sunt puternice. Aceste substanțe chimice pot avea un impact negativ asupra sănătății umane, cauzează cancer și provoacă malformații, iar eliminarea lor din mediul înconjurător ar putea reduce riscurile pentru oameni.
Dar există și argumente împotriva unei interdicții a PFAS. Unul dintre acestea se referă la necesitatea acestor substanțe în tranziția către o energie mai verde. Este verde o energie care folosește substanțe nocive vieții? De exemplu, PFAS este folosit în producția de panouri solare, echipamente de electroliză și baterii care reprezintă componente esențiale ale energiei regenerabile. Interzicerea completă a PFAS ar putea încetini progresul către un viitor mai sustenabil din punct de vedere energetic.
O altă alternativă este reducerea consumului de energie, fie aceasta durabilă sau nu.
În plus, există și utilizări medicale ale PFAS. Aceste substanțe chimice au fost folosite în dispozitive medicale și tratamente, iar interzicerea lor ar putea limita opțiunile terapeutice disponibile pacienților.
Autorităţile sanitare germane, daneze, olandeze, norvegiene şi suedeze au depus la mijlocul lunii ianuarie la autoritatea de reglementare a UE un proiect de ‘restricţionare’ a acestor substanţe, susţinut de alte state precum Franţa.
Această propunere vizează să interzică producerea, utilizarea, importul şi introducerea pe piaţă a aproximativ 10.000 de compuşi aparţinând perfluoruraţilor (PFC) şi substanţelor polifluoroalchilate (PFAS) în UE şi în Spaţiul Economic European.
Propunarea va fi examinata prin agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) care a exprimat intenția de a restricționa aceste substanțe pentru unii cazurilor actuale de utilizare îngrijorătoare, luând în calcul complexitatea tranziției către o economie mai verde si alți cazuri de utilizare fără alternativa.
Inițiativa vine în urma descoperirilor alarmante ale polifluorate în diferite regiuni ale Europei, din România până în Belgia și în Finlanda. Comisia Europeană, prin intermediarul ECHA, a demarat un proces de reflecție aprofundată pentru a evalua impactul potențial al unei restricții parțiale asupra acestor substanțe. Acest proces include o evaluare a utilizării actuale a acestor produse chimice în diverse sectoare, inclusiv industria, medicina și producția de energie verde. Scopul este găsirea unui echilibru între protejarea sănătății publice și a mediului și susținerea industriilor și tehnologiilor care promovează tranziția către o economie mai durabilă.
Decizia finală de a regula sau nu polifluoarate va fi luată după o perioadă de evaluare care ar trebui să dureze între doi și trei ani. Acest interval de timp va permite ECHA să colecteze date suplimentare, să consulte experți și părți interesate și să evalueze alternativele posibile la aceste substanțe problematice. Este esențial să se țină cont de impactul potențial al unei astfel de interdicții asupra economiei europene în ansamblu, în timp ce se asigură protecția sănătății publice și a mediului.
Anunțul privind intenția de a restricționa PFOA, PFAS și alte polifluoarate reprezintă un semn puternic al angajamentului Uniunii Europene în lupta împotriva poluării și în conservarea planetei noastre. Mizele sunt semnificative, deoarece aceste substanțe sunt omniprezente, iar efectele lor dăunătoare sunt bine documentate. Acest demers se încadrează într-o tendință globală către reglementări mai stricte privind produsele chimice, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului și de a promova alternative mai sigure. Între timp, este esențial să fie trezită conștiința publicului cu privire la pericolele acestor substanțe și să se încurajeze adoptarea unor practici mai durabile, cum ar fi reducerea consumului de plastic și căutarea surselor de energie regenerabilă fără PFOA. În final, intenția UE de a interzice aceste substanțe toxice reflectă o preocupare profundă pentru sănătatea planetei și a locuitorilor săi.
Referințe bibliografice
BURNS Matt et Usha VEDAGIRI, „Three considerations o help airports prepare for PFAS regulations”, American Association of Airport Executives, [s.d.], online: https://www.aaae.org/AAAEBNA/Exhibit_and_Sponsor/Sponsors/WSP-Blog.aspx, consultat pe 6/4/2024.
CHIRILĂ Bianca, „Plasticul a ajuns chiar și în nori. Cercetătorii trag un semnal de alarma: Riscă să contamineze tot ceea ce bem și mâncăm”, Digi24, publicat pe 9/10/2023, online: https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/plasticul-a-ajuns-chiar-si-in-nori-cercetatorii-trag-un-semnal-de-alarma-risca-sa-contamineze-tot-ceea-ce-bem-si-mancam-2531009, consultat pe 12/11/2023.
COSTEA Alexandru, „UE putea interzice poluantii «eterni» PFAS. Printre compușii chimici vizați se află și teflonul”, Digi24, publicat pe 7/2/2023, online: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ue-ar-putea-inerzice-poluantii-eterni-pfas-printre-compusii-chimici-vizati-se-afla-si-teflonul-2243749 , consultat pe 12/11/2023.
DAGORN Gary, Raphaëlle AUBERT, Stéphane HOREL, Luc MARTINON & Thomas STEFFERI, „«Polluants éternels», explorez la carte d’Europe de la contamination par les PFAS”, Le Monde, publicat pe 23/2/2023, online: https://www.lemonde.fr/les-decodeurs/article/2023/02/23/polluants-eternels-explorez-la-carte-d-europe-de-la-contamination-par-les-pfas_6162942_4355770.html, consultat pe 12/11/2023.
EUROPEAN CHEMICALS AGENCY, „Substanțe chimice perfluoroalchilate (PFAS)”, European Chemicals Agency, actualizat pe 13/3/2024, online: https://echa.europa.eu/ro/hot-topics/perfluoroalkyl-chemicals-pfas, consultat pe 6/4/2024.
LEPĂDATU Florin, „17.000 de zone din Europa sunt contaminate cu aşa-numiţii poluanţi «eterni», în 2.100 dintre acestea fiind înregistrate niveluri periculoase pentru sănătate”, publicat pe 23/2/2023, Radio România Actualităţi, online: https://www.romania-actualitati.ro/stiri/life-style/17-000-de-zone-din-europa-sunt-contaminate-cu-asa-numitii-poluanti-eterni-in-2-100-dintre-acestea-fiind-inregistrate-niveluri-periculoase-pentru-sanatate-id174260.html, consultat pe 12/11/2023.
 |
Cette page a été rédigée pour la revue ROMA 4/2023 par Christophe Schmitt. |
