Glossa (Mihai Eminescu)
Mihai Eminescu (1850-1889) est le poète national roumain. Il est connu premièrement comme poète romantique, mais il a écrit aussi de la prose, des nouvelles fantastiques et des romans. Il était aussi journaliste. Il a fait des études à Vienne et Berlin en philosophie.
Le grand critique littéraire George Călinescu écrit :
„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.[1]
« Ainsi périt dans la quatrième décennie de vie le plus grand poète que la terre roumaine a jamais fait paraitre et, peut-être, ferra jamais apparaitre. Les rivières vont sécher dans leur creux, et sur sa tombe la forêt s’élèvera ou une cité et une étoile mourra dans les lointaines avant que cette terre ramasse toutes ses sèves pour les lever dans la tige d’un autre lilas ayant les parfums aussi forts que les siens. » (notre traduction)
Glossa (titre en latin, l’équivalent roumain est glosă) est un poème philosophique gnomique publié pour la première fois en 1883 dans le volume Poésies, édité par Titu Maiorescu. La thématique centrale du poème est le rapport de l’homme avec le passage du temps. Le poète dresse un code éthique de l’homme supérieur qui se veut un modèle général de conduite humaine en société, dans la vie sur la Terre.
| Glosse | Gloses |
| Vreme trece, vreme vine, | Le temps passe, Ie temps vient |
| Toate-s vechi și nouă toate; | tout est ancien, tout est nouveau; |
| Ce e rău și ce e bine | Ce qui est mal, ce qui est bien |
| Tu te-ntreabă și socoate; | Pèse et médite à tout propos; |
| Nu spera și nu ai teamă, | N’espère pas et n’aie pas peur, |
| Ce e val ca valul trece; | Ce qui est flot en flot s’en va, |
| De te-ndeamnă, de te cheamă, | Si on te mande ou on te leurre. |
| Tu rămâi la toate rece. | À toute chose reste froid. |
| Multe trec pe dinainte, | D’innombrables choses on voit, |
| În auz ne sună multe, | On en entend sonner beaucoup, |
| Cine ține toate minte | Qui pourrait retenir cela, |
| Și ar sta să le asculte?... | Et qui pourrait écouter tout?. . |
| Tu așează-te deoparte, | Toi, tu dois t’asseoir d’un côté, |
| Regăsindu-te pe tine, | Te retrouvant dans ton maintien, |
| Când cu zgomote deșarte | Dans les bruits de la vanité |
| Vreme trece, vreme vine. | Le temps passe, le temps vient. |
| Nici încline a ei limbă | Que ne penche pas son aiguille |
| Recea cumpăn-a gândirii | La balance du froid penseur |
| Înspre clipa ce se schimbă | Vers l’instant léger qui oscille |
| Pentru masca fericirii, | Pour le faux masque du bonheur |
| Ce din moartea ei se naște | Qui surgit de sa mort peut-être |
| Și o clipă ține poate; | Et retombe dans le chaos; |
| Pentru cine o cunoaște | Pour celui qui peut le connaître |
| Toate-s vechi și nouă toate. | Tout est ancien, tout est nouveau. |
| Privitor ca la teatru | En spectateur au grand théâtre |
| Tu în lume să te-nchipui: | Dans ce monde imagine-toi: |
| Joace unul și pe patru, | Sous masques tristes ou folâtres |
| Totuși tu ghici-vei chipu-i, | Son jeu, tu le devineras. |
| Și de plânge, de se ceartă, | S’il se dispute ou s’il en pleure |
| Tu în colț petreci în tine | Tu dois méditer dans ton coin |
| Și-nțelegi din a lor artă | Pour saisir dans leur art trompeur |
| Ce e rău și ce e bine. | Ce qui est mal. ce qui est bien. |
| Viitorul și trecutul | Car l’avenir et le passé |
| Sunt a filei două fețe, | Sont les doux faces de la feuille, |
| Vede-n capăt începutul | Voit toot au bout le point d’entrée |
| Cine știe să le-nvețe; | Celui qu’exerce son oeil |
| Tot ce-a fost ori o să fie | Tout ce qui fut ou qui sera |
| În prezent le-avem pe toate, | Se trouve dans les faits, les mots, |
| Dar de-a lor zădărnicie | Quant à leur vanité déjà |
| Te întreabă și socoate. | Pèse et médite à tout propos. |
| Căci acelorași mijloace | Aux mêmes moyens destinés |
| Se supun câte există, | Se soumet tout ce qui existe |
| Și de mii de ani încoace | Et depuis des milliers d’années |
| Lumea-i veselă și tristă; | Le monde est gai, le monde est triste |
| Alte măști, aceeași piesă, | D’autres masques, la même pièce, |
| Alte guri, aceeași gamă, | D’autres voix, mais te même chœur, |
| Amăgit atât de-adese | Même trompé, dans ta détresse |
| Nu spera și nu ai teamă. | N’espère pas et n’aie pas peur. |
| Nu spera când vezi mișeii | N’espère pas quand les salauds |
| La izbândă făcând punte, | Pour le triomphe se battront |
| Te-or întrece nătărăii, | Ils l’emporteront, les idiots |
| De ai fi cu stea în frunte; | Malgré ta belle étoile au front: |
| Teamă n-ai, căta-vor iarăși | Ne t’en fais pas, ils vont chercher |
| Între dânșii să se plece, | Entre eux-mêmes se ployer bas, |
| Nu te prinde lor tovarăș: | Ne sois jamais leur associé: |
| Ce e val, ca valul trece. | Ce qui est flat, en flat s’en va. |
| Cu un cântec de sirenă, | Pareil à un chant de sirène, |
| Lumea-ntinde lucii mreje; | On vous attire en guet-apens; |
| Ca să schimbe-actorii-n scenă, | Pour chercher les acteurs sur scène |
| Te momește în vârteje; | On vous attrape en vous leurrant’; |
| Tu pe-alături te strecoară, | A côté glisse vite et sors, |
| Nu băga nici chiar de seamă, | Ignore leurs propos flatteurs, |
| Din cărarea ta afară | De ton sentier en dehors. |
| De te-ndeamnă, de te cheamă. | Si l’on te mande ou on te leurre. |
| De te-ating, să feri în laturi, | Évite cependant leurs coups, |
| De hulesc, să taci din gură; | Face aux calomnies tais-toi bien; |
| Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, | Renonce à tes conseils surtout |
| Dacă știi a lor măsură; | Si tu connais leurs vrais moyens; |
| Zică toți ce vor să zică, | Ils peuvent parler à leur aise, |
| Treacă-n lume cine-o trece; | Vive en ce monde qui vivra |
| Ca să nu-ndrăgești nimică, | Et afin que rien ne te plaise, |
| Tu rămâi la toate rece. | A toute chose reste froid. |
| Tu rămâi la toate rece, | A toute chose reste froid, |
| De te-ndeamnă, de te cheamă; | Si l’on te mande ou on te leurre, |
| Ce e val, ca valul trece, | Ce qui est flot en flot s’en va, |
| Nu spera și nu ai teamă; | N’espère pas et n’aie pas peur; |
| Te întreabă și socoate | Pèse et médite à tout propos |
| Ce e rău și ce e bine; | Ce qui est mal, ce qui est bien, |
| Toate-s vechi și nouă toate: | Tout est ancien, tout est nouveau: |
| Vreme trece, vreme vine. | Le temps passe, le temps vient. |
[1] Călinescu, George, Viața lui Mihai Eminescu, 1932, Litera, Chișinău, 1998, https://www.dl.cdi-shp.com/_files/78X7jbWu/George%20Calinescu%20-%20Viata%20lui%20Mihai%20Eminescu.pdf (consulté le 22 janvier 2020).
 |
Cette page a été rédigée pour ROMA·NET par Alice Toma. |
