Une série de synonymes pour le mot viteză ‘vitesse’ peut vite s’élargir des synonymes proches, immédiats comme : iuțeală, rapiditate, repeziciune, celeritate, velocitate pour arriver vers la zone abstraite où les synonymes incluent un trait sémantique d’évaluation de type plutôt positif – promptitudine, expeditivitate –ou plutôt négatif – grabă, zor ‘se presser’.
L’étendue synonymique s’enrichit encore plus si la zone concrète s’ajoute à la zone abstraite avec les formes de vitesse telles que : goană ‘course’, zbor ‘vol’[1].
La série principale des synonymes est très riche, car le roumain est une langue dérivative riche en soi et, en plus, elle a pour source plusieurs langues, le latin, les langues romanes, mais aussi les langues slaves : iuțeală (< iuți + suf. -eală. < iute < sl. ljutu), rapiditate (< fr. rapidité, lat. rapiditas, -atis), repeziciune (< repede + suf. –iciune < lat. rapidus, rapide), celeritate (< fr célérité, lat celeritas, -atis), velocitate ( fr. vélocité, it. velocità)…
Dans les contes de fées roumains le Prince Charmant (Făt-Frumos) a souvent un cheval qui se déplace à la vitesse ‘du vent’ et ‘de la pensée’. Il s’agit alors du vol.
Calul duce călare pe voinic, iute ca vântul şi ca gândul.[2]
‘Le cheval porte le brave homme vite comme le vent et comme la pensée.’
Pour les Roumains la vitesse du vent est très grande, mais la vitesse de la pensée est encore plus grande[3].
Făt-Frumos ascultă povaţa calului, carele deschise toate aripile şi începu să zboare mai iute decât vântul și mai încet decât gândul...[4]
‘Le Prince Charmant écoute le conseil du cheval qui ouvrit toutes les ailes et commença le vol plus vite que le vent et plus doucement que la pensée.’
Alors le Prince Charment doit choisir la bonne vitesse de son cheval, sinon il peut se retrouver en difficulté, car les forces du mal peuvent attendre elles aussi la vitesse de la pensée :
Calul zbura ca vântul, dar zmeoaica venea după dânșii ca gândul.
‘Le cheval volait comme le vent, mais le dragon-femme les suivait comme la pensée.’
(Făt-Frumos cu carâta de sticlă)[5]
La vitesse du vent est de la pansée peut-être dépasser par la vitesse des sentiments :
Nu ca vântul, nu ca gândul, nu ca dorul, nu ca blestemul, ci mai repede, cum trece fericirea s-a fost lăsat Petru pe cale...[6]
‘Pas comme le vent, pas comme la pensée, pas comme le manque, pas comme la malédiction, mais encore plus vite, comme le passage du bonheur Petru se met en route…’
Dans la mentalité populaire roumaine, la vitesse physique (le vent) est dépassée par la vitesse de l’esprit, de l’intelligence (la pensée), mais elle reste inférieure à la vitesse des sentiments (le bonheur).
[1]https://www.sin0nime.com/dex/index.php?cheie=Vitez%C4%83%2C&m=0
[2]„Calul ăsta, frăţiorule, ţi-o fi de mare folos; el ţi-o împlini voile, el te-o povăţui ce să faci, şi tot el te-o duce ca gândul în voia dorului. Ţine şi frâul ... Calul duce călare pe voinic, iute ca vântul şi ca gândul. ..” *** Din vieața poporului român, Edițiile 16-17, Academia Română, p. 16.
[3]„Ţăranul crede că epeziciunea vântului este foarte mare, dar că cea mai mare epeziciune este aceea cu care gândul străbate spațiurile.” (*** (1924) Discursuri de Recepțiune, Vol. 58-74, Academia Română, p. 15.)
[4]„Făt-Frumos ascultă povaţa calului, carele deschise toate aripile şi începu să zboare mai iute decât vântul și mai încet decât gândul, dar flacăra din ce în ce se mărea şi începu să arză pe Făt-Frumos în spate.” (Filimon, Nicolae, Opere: Ciocoii vechi şi noi. Nuvele. Basme. Escursiuni în Germania. Meridională. Publicistică, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2005.)
[5]Ispirescu, Petre, Legendele sau basmele românilor, București, Editura Litera, 2010.
[6]***, Făt-Frumos din lacrimă și alte basme culte și populare scrise sau culese de Eminescu, Slavici, Delavrancea, Caragiale, Nicolae Filimon, Zâna Zorilor, p. 46.
 |
Cette page a été rédigée pour ROMA·NET par Alice Toma. |
